Articole care merită citite
ANAF eliminã formularul 088

ANAF eliminã formularul 088

access_time 16 ianuarie 2017

  Potrivit programului de guvernare, unul dintre obiectivele Guvernului este reducerea sarcinilor administrative excesive ale contribuabililor, astfel Agentia Nationalã de

Lucrările la autostrada Turda-Sebeș avansează rapid

Lucrările la autostrada Turda-Sebeș avansează rapid

access_time 29 martie 2017

Cele două loturi de autostradă, care leagă Turda de Aiud (loturile 3 și 4 din autostrada Sebeș-Turda), ar putea fi

Se fac angajări la Câmpia Turzii

Se fac angajări la Câmpia Turzii

access_time 5 noiembrie 2015

La începutul săptămânii viitoare vor fi organizate la Câmpia Turzii o serie de interviuri în vederea angajării a nu mai

De despărţire

De despărţire

De despărţire

access_time 16 februarie 2015 chat_bubble_outline 0 comentarii

Motto: Chiar dacă îţi va fi dor, mergi mai departe, nu te bloca într-un moment care a devenit deja o amintire!

Nu este suficient să îi blocheze accesul pe toate reţelele de socializare, să fie şterse pozele în care  se exprima exuberanţa iubirii, să se rupă legăturile vizibile. Rămân întotdeauna câteva lucruri nerezolvate, care te determină să constaţi că timpul, în sine, nu rezolvă singur mare lucru când doi oameni se despart.

În momentul în care ajungi la concluzia că relaţia este într-un impas, dorinţa de a te despărţi apare, în primul rând, având o funcţie protectivă, dar adesea este surprinzător de repede luată. Dacă celălalt a aflat că a fost înşelat, de exemplu, apare o anumită teamă de confruntare cu brutalitatea ideii de infidelitate, iar renunţarea la relaţie te fereşte, pentru moment, de certuri, explicaţii, reacţii de furie, ură, răzbunare.

Starea aceasta de tensiune se estompează şi apare dorinţa de a mai salva ceva, de a reveni în relaţie. Începi să dai semne: să trimiţi flori către fata înşelată, ciocolată, mesaje, să îi pui pe cei apropiaţi să o sune, să o convingă să te ierte. Premeditezi, faci scenarii, dar eşti niţel ipocrit, încă laş, oricum nepregătit nici pentru a o recuceri, nici pentru a renunţa.

Strategia frecvent utilizată este aceea de a face apel la elemente emoţionale, de a înduioşa, de a declanşa mila, deturnând atenţia de la problema de bază, infidelitatea, în exemplul nostru. Problema de bază fiind pusă în umbră îşi pierde puţin din intensitate, poate fi trecută cu vederea şi relaţia se poate reînnoda.

Frecvent se face propunerea de a începe de la zero. Şi frecvent se acceptă aceasta, deşi e cea mai mare amăgire, fiindcă acel element critic va fi invocat şi reactivat ca subiect în toate momentele dificile ale relaţiei, iar încrederea în celălalt va fi mereu umbrită de neîncredere, ce devine un element constant.

Ca să putem accepta o despărţire este necesar să abordăm activ senzaţia de gol şi durere din suflet, dată de interpretarea ei, fără a ne lăsa influenţaţi de gesturile conjucturale ale celorlaţi. Nu este indicat să incercăm să uităm, pur şi simplu, ci să înţelegem de ce nu mai avem nevoie de o relaţie care nu ne oferă ceea ce ne dorim şi, mai ales, să conştientizăm ceea ce avem nevoie pentru a funcţiona şi a ne dezvolta. Iar ideea că celălalt ne face fericit este necesar să o privim exact ca pe o idee iraţională.

Despărţirile fac parte din existenţa noastră, sunt evenimente esenţiale în creşterea noastră ca oameni. Indiferent că suntem adolescenţi sau în deplină maturitate, dacă nu prelucrăm raţional acest moment vom parcurge o perioadă dificilă de interiorizare a ideii că am (fost) părăsit, că statornicia este o iluzie. Este important să analizăm  “la rece” ceea ce s-a întâmplat, să acceptăm şi să ne clarificăm nouă ce relevanţă are pentru ceea ce considerăm noi esenţial într-o relaţie.

După despărţiri apare tendinţa de a  reduce disconfortul şi tristeţea prin intenţia de a face ceva, de a ne distra excesiv, de a modifica ceva la principiile în care credeam (de exemplu, apare ideea de a nu mai fi fideli). Graba de a trece rapid spre altă relaţie  este o tentaţie păguboasă.

Realitatea este că se schimbă ceva la suprafaţă, se trece la “calmante emoţionale”, dar dacă pe moment credem că e bine, apoi se vor acumula multe  regrete.

A accepta ceea ce trăieşti nu înseamnă că eşti o victimă, ci înseamnă să îţi recunoşti priorităţile: dezvoltarea ta, fericirea ta neamăgitoare, respectul faţă de tine, demnitatea ta. Uneori preţul este durerea unei pierderi, dar golul rămas poate fi umplut cu planuri constructive (studiu, carieră).

Despărţirea este un exerciţiu de răbdare cu noi, în primul rând, este un exerciţiu de evaluare a standardelor personale şi a aşteptărilor pe care le avem faţă de alţii, dar şi faţă de noi înşine. Despărţirea este o lecţie de viaţă, din care putem ieşi mai buni!

Cerasela LIBEG

Psiholog clinician şi psihoterapeut

Telefon programări: 0745621459

Comentarii Facebook