Articole care merită citite
Oana Pellea și Sandu Gruia în Festivalul de la Turda

Oana Pellea și Sandu Gruia în Festivalul de la Turda

access_time 16 august 2017

Festivalul Internațional de Teatru de la Turda va avea loc în perioada 8-17 septembrie și găzduiește invitați atât de pe

Pescarii turdeni s-au clasat pe locul 9 la Cupa Anaconda

Pescarii turdeni s-au clasat pe locul 9 la Cupa Anaconda

access_time 10 august 2015

Echipa de pescuit sportiv Potaissa Crap Club s-a clasat pe locul 9 la competiţia Cupa Anaconda, desfăşurată pe lacul Doripesco

Ambasadorul Cehiei, la Cluj

Ambasadorul Cehiei, la Cluj

access_time 15 august 2012

Prefectul Judeţului Cluj,  Gheorghe Ioan Vuscan, se va întâlni joi, 16 august, cu Ambasadorul Republicii Cehe în România, Excelenţa Sa

Dorul

Dorul

Dorul

access_time 20 octombrie 2014 chat_bubble_outline 0 comentarii

poza dorAbordat mai frecvent în literatură decât în psihologie, dar trăit din plin de fiecare dintre noi în anumite momente de viaţă, dorul este un sentiment puternic, apărut pe fondul separării de fiinţele sau de locurile ataşamentului nostru, de un element pierdut, plecat sau inexistent încă, dar imaginat ca posibil să apară. Această stare este  asociată cu senzaţia de gol interior, care ştim că poate să dispară doar în condiţia în care va fi prezent acel element absent.
Dorul apare în  momentul în care devii una cu conştiinţa ideii că poţi să iubeşti cu orice preţ, chiar cu preţul unei pierderi, parcurgând o stare resimţită ca o boală, care te umple de o linişte sau de o preocupare care doare.
Cu toată raportarea la sine a absenţei, dorul este frecvent o stare lipsită de egoism. Eu cred că uneori dorul seamănă cu blocarea, datorită contextului de apariţie, a unei tendinţe puternice de a dărui.
Ne poate fi dor nu doar de ceva pierdut, cât şi de ceva care nu a apărut încă şi există doar ca dorinţă secretă, ca întâmplare imaginată. Ne poate fi dor să vibrăm faţă de o pasiune, faţă de un moment care ar avea rolul de a ne valoriza, faţă de un tip de  relaţie pe care partenerul de acum nu ne-o poate oferi.
Când ne sunt aduse atingeri satisfacerii unor nevoi, sau când pierdem siguranţa emoţională prin dezaprobare şi neîncredere în relaţie, dezvoltăm stări nostalgice de dor, date de aceste pierderi.
Se pare că dorul are punct de plecare copilăria. Dezamăgirile de atunci şi frustrările apărute în relaţiile de ataşament vor determina, mai târziu, o foame afectivă şi o anumită dependenţă faţă de obiectul iubirii, ducând la starea supremă de trăire a durerii dată de acest sentiment. Se repetă astfel un tipar de răspuns, ca o reminiscenţă a unei experienţe vechi de abandon. Sentimente, fantezii, apărare nereuşită, salt în gol, tristeţe, ideal neatins, iată câteva din manifestările ce pot contura dorul.
Distorsiunile cognitive care apar atunci când ne este dor de cineva pot fi exprimate prin tendinţa de a idealiza, exagerând nu numai calităţile celui care generează dorul, dar şi importanţa pe care considerăm că acesta o poate avea în viaţa noastră. E o anumită desconsiderare de sine, un refuz de a crede că putem funcţiona independenţi, că putem fi deplini, fără acea parte considerată necesară în a ne defini complet.
Cea mai intensă trăire de dor este cea care implică o anumită prudenţă a manifestării, o ascundere a ei, datorită dezaprobării sociale care o poate însoţi, a minimalizării acestei trăiri de către ceilaţi, a considerării ei ca un element de slăbiciune. Dar lumea din noi are propriile legi. Dorul poate să apară la orice vârstă, la orice moment în care conştientizăm golul intern, în orice context de pierdere. Dar e rana care se poate cicatriza cel mai rapid, fără sechele, doar prin simpla apariţie a obiectului dorinţei noastre. Să nu vă fie, aşadar, frică de dor, fiindcă antidotul vă este perfect cunoscut!
 
Cerasela LIBEG
Psiholog clinician și psihoterapeut
Telefon programări: 0745621459
 

  

Comentarii Facebook