Articole care merită citite
Proiecte cofinanţate de la bugetul Turzii: Tineri în devenire

Proiecte cofinanţate de la bugetul Turzii: Tineri în devenire

access_time 7 octombrie 2014

În mai bine de cinci luni, din mai până în octombrie, Asociaţia Culturală Maecenas, din Turda (ACMT) a a bugetul

Handbal masculin: Juniorii I și II de la Potaissa pleacă într-un turneu de pregătire în Ungaria

Handbal masculin: Juniorii I și II de la Potaissa pleacă într-un turneu de pregătire în Ungaria

access_time 9 ianuarie 2016

Juniorii I și II de la Potaissa Turda vor juca trei meciuri de pregătire în Ungaria. Partidele amicale se vor

Bani pentru bunăstarea porcilor

Bani pentru bunăstarea porcilor

access_time 12 iunie 2014

   Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Cluj a anunţat încheierea la nivel naţional a convenţiilor  privind finanţarea capitalului

În ultimii opt ani: „ONG-urile au devenit Cenuşăreasa bugetului Turzii”

În ultimii opt ani:  „ONG-urile au devenit Cenuşăreasa bugetului Turzii”

În ultimii opt ani: „ONG-urile au devenit Cenuşăreasa bugetului Turzii”

access_time 30 august 2012 chat_bubble_outline 0 comentarii

Emil Molnar (stânga) „În mandatul precedent, Consiliul local nu a considerat problemele sociale drept o prioritate”:
„Portocaliii să se ferească de omul roş. Dacă nu, să citească basmele lui Petre Ispirescu, că la legi eu le sunt tată” pare a gândi Nicolae Roş jr: (dreapta).

Această concluzie a enunţat-o consilierul USL Nicolae Roş jr. la Audierea Publică „Soluţii în alocarea fondurilor nerqmbursabile pentru ong-uri, în baza Legii 350 din 2005”.  Audierea, ce s-a desfăşurat miercuri, 29 august, cu începere de la ora 17, la Sala Mare din Primăria Turda s-a bucurat de o receptivitate neobişnuită, până acum, din partea reprezentanţilor autorităţilor turdene. Pentru a respecta adevărul până la capăt, trebuie precizat că a fost vorba de membrii USL, respectiv cei ai PP-DD din Consiliul local. Acestora li s-a adăugat senatorul social-democrat de Turda, Alexandru Cordoş. S-au remarcat, prin absenţă, cei nouă conmsilieri din grupul PDL-UDMR şi directorii Daniela Adace, respectiv Denisa Napău, ce conduc servicii din cadrul primăriei Turda. Nici primarul Tudor Ştefănie nu a participat la audiere. 

Audierea, ce s-a dorit, potrivit motto-ului „un pas înainte pentru transparenţa în administraţie” a beneficiat de o prezenţă consistentă a reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale ce activează la Turda. Comisia de iniţiere a audierii publice a fost formată din juriştii Stelian Mărginean (Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România – filiala Cluj), Olimpiu Onacă (Reuniunea Patronilor şi Meseriaşilor Turda), Gabriela Mocan (APAH-RO – Cluj) şi Dan Grigoriu – Sindicatul Liber Potaissa 98 – Turda.

Administraţia portocalie a Turzii, în boxa acuzaţilor

Deşi regia audierii publice a prevăzut existenţa martorilor, a comisiei de experţi, alcătuită din dr. Vasile Grumaz, Teodora Cristescu şi Cristian Matei, iar printre decidenţi s-au aflat senatorul Alexandru Cordoş, viceprimarul Turzii, Lucian Nemeş, respectiv consilierii Emil Molnar, Nicolae Roş jr. Ovidiu Micu, Radu Panait, Rozalia Crişan, Mariana Dobra, Nicolae Costişor şi Lucian Varo, din luările de cuvânt ale unor participanţi s-a conturat şi existenţa unui acuzat: administraţia publică turdeană. Numai că, deoarece toţi vorbitorii, care şi-au exprimat punctul de vedere în legătură cu existenţa sau inexistenţa sprijinului financiar acordat de municipalitate organizaţiilor neguvernamentale, s-au referit la perioada anterioară alegerilor locale din 10 iunie 2012, mai ales la ultimii patru ani, când majoritatea în Consiliul local şi la vârful executivului a fost deţinută, în procent de 100 la sută de către aleşii PDL-ului, se poate spune că tirul nemulţumirilor exprimate de mulţi dintre „martorii” care au susţinut depoziţii în cursul audierii de miercuri, 29 august, s-a îndreptat, cu predilecţie, spre administraţia locală portocalie.

Pacienţii cu afecţiuni hepatice nu au intrat în graţiile portocaliior 

Juristul Stelian Mărginean, preşedintele filialei clujene a Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, ce îşi are, de fapt, sediul la Turda,  adepus mărturie despre demersurile făcute, în 2010, 2011 şi 2012 (până în luna mai) pentru obţinerea de sprijin financiar în vederea organizării şi desfăşurării unor acţiuni ce vizau ajutorarea, îndeosebi a bolnavilor de hepatită cronică. „Demersurile noastre nu au avut niciun rezultat” a menţionat Stelian Mărginean.

Cine se închină lui Traian Băsescu uită de Avram Iancu

Nicolae Giurgiu, preşedintele filialei turdene a Asociaţiei Cultural-Patriotice „Avram Iancu” a trecut la plusuri în relaţia cu autorităţile locale faptul că „în anul 2011 Consiliul local ne-a ajutat să primim un sediu nou. La cel vechi am stat ani de zile în igrasie şi umezeală”. Dar partea pozitivă a relatării martorului Nicolae Giurgiu s-a oprit la atât. Mai departe, acesta a arătat cum „de opt ani nu am mai primit niciun ban pentru organizarea unor manifestări tradiţionale, precum Crăişorul sau Festivalul interjudeţean de colinde Deschide uşa creştine”. Din această cauză, potrivit depoziţiei lui Nicolae Giurgiu, manifestarea „Crăişorul” la care participau între 4000 şi 6000 de oamenil, anual, nu se mai ţine. În ceea ce priveşte „Deschide uşa creştine” fără urmarea acestui îndemn şi de către „corul robilor” în care se transformase Consiliul local sub hegemonia PDL, festivalul s-a transformat, dintr-unul interjudeţean, în unul local, în care, an de an, în preajma Crăciunului, circa 200 de copii, cât numără cetele de colidători de la şcolile turdene şi de la cele din satele învecinate, zgribulesc lângă statuia lui Avram Iancu şi după ce colindă nu le rămâne decât să ureze „rămâi gazdă sănătoasă”, că nu-i creştineşte să spună „răpănoasă”.

Apreciaţi la nivel naţional, ignoraţi la Turda

De adevărul acestei maxime s-a convins şi Maria Mesaroş, preşedinte al Fundaţiei „Speranţa Diabeticilor” din Turda. De opt ani, perioadă ce coincide cu primele două mandate de primar ale democrat-liberalului Tudor Ştefănie şi cu patru ani de supremaţie absolută a PDL-ului în Consiliul local, autorităţile locale nu au găsit la buget bani pentru susţinerea acţiunilor ce veneau în sprijinul celor circa 3000 de suferinzi de diabet din Turda. În acelaşi interval de timp, Maria Mesaroş devenea preşedinte a Federaţiei Naţionale a Bolnavilor de Diabet, în acest domeniu ora exactă se dădea de la Turda, iar banii veneau de la Consiliul local din Câmpia Turzii, un susţinător consecvent al „Speranţei Diabeticilor”.

Bărcuţa albă din Oceanul Negru

Pus la colţ de mai toţi martorii care au luat parte la audieri, Consiliul local în varianta portocalie a avut şi un apărător. Preşedintele Asociaţiei Slow-Food Turda, Poszonyi Marta, a ţinut să informeze asistenţa că a primit sprijin financiar din partea autorităţilor locale. Poszonyi Marta a precizat că „nu am cewrut sprijin decât atunci când am crezut că îl merităm!”

Ce s-a întâmplat? Ce-i de făcut?  

Deoarece primarul Tudor Ştefănie a lipsit de la audieri, iar în Sala Mare a Primăriei Turda nu a călcat miercuri după-masa niciun picior de consilier dintre cei care şed la şedinţe în „strana” rezervată „corului robilor” care „cântă” şi votează la semn, răspunsul la prima întrebare din intertitlu nu a fost aflat. S-au făcut, cel mult, nişte supoziţii. La cea de-a doua întrebare, în schimb, a oferit un posibil răspuns liderul grupului USL din forul deliberativ turdean, Cristian Matei. După ce a constata că „reprezentanţii ong-urilor au nemulţumiri justificate” Matei şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la spreijinul refuzat unor asociaţii neguvernamentale, eventual în detrimentul altora: „Nu se ştie cum s-au alocat banii, pentru că nu a existat suficientă transparenţă. Dar, în 2010 şi în 2011 (perioada la care s-au referit cei mai mulţi vorbitori) banii s-au dat legal”.

Crisitian Matei a precizat, mai departe, că „este normal ca ong-urilor să le fie alocate cât mai multe fonduri nerambursabile de la bugetul local” însă totodată „şi bugetul trebuie bine dimensionat” a mai precizat vorbitorul. Într-o sumară analiză a bugetului, în calitate de preşedinte al Comisiei Buget-Finanţe din cadrul Consiliului local, Cristian Matei a menţionat: „În ultimii trei ani, veniturile la bugetul Turzii au înregistrat o continuă scădere. Apoi, cheltuielile nu sunt forte bine echilibrate” consideră Matei. Acesta crede că sumele alocate unor capiutole de cheltuieli din bugetul local, cum ar fi cele pentru servicii „depăşesc mult . posibilităîţile Turzii”. Matei consideră necesară efectuarea unei analize sintetice a tuturor capitolelor de cheltuieli din componenţa bugetului local şi propune formarea unei comisii (Consiliu local-Primărie-Experţi) ce ar urma să realizeze prognoze cu privire la evoluţia bugetului. Matei a precita că, în scurt timp, va iniţia un proiect de hotărâre în acest sens.

În aceeaşi ordine de idei, Cristian Matei a propus înfiinţarea, în cadrul Consiliului local, a unui birou de programe şi consultaţă pentru ong-uri.

În încheierea audierii publice juristul Stelian Mărginean a informat asistenţa că organizatorii mai primesc depoziţii până vineri, 31 august, pentru tema „Soluţii pentru o procedură transparentă în alocarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local al municipiului Turda”. O sinteză a tuturor depoziţiilor va fi făcută publică într-o viitoare conferinţă de presă, a mai anunţat Stelian Mărginean.

Emil HĂLĂŞTUAN

Comentarii Facebook