Articole care merită citite
”O poveste pentru Moș Crăciun”

”O poveste pentru Moș Crăciun”

access_time 5 noiembrie 2015

Poveștile pentru Moș Crăciun se adună la secțiile pentru copii ale Bibliotecii municipale ”Teodor Murășanu” din Turda. Copiii cu vârste

Un transport agabaritic va tranzita judeţul Cluj în perioada următoare

Un transport agabaritic va tranzita judeţul Cluj în perioada următoare

access_time 9 aprilie 2016

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale că în perioada 08.04.2016

Cultul personalității nu piere: Tudor Ștefănie – ”Cel mai iubit primar al Turzii”

Cultul personalității nu piere: Tudor Ștefănie – ”Cel mai iubit primar al Turzii”

access_time 31 august 2013

Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes;

Oglinda

Oglinda

Oglinda

access_time 5 mai 2014 chat_bubble_outline 0 comentarii

Oglinda o folosim doar pentru noi înșine, nu o vom întorce niciodată spre ceilalți, ea este doar pentru descoperirea a ceea ce suntem. Când nu o avem la îndemână ne simțim nesiguri, nemulțumiți, iar ideea de control pare ușor diluată. Oglinda ne ajută să identificăm corect nu doar elemente care sunt convenabile, ci și aspecte care se cuvin a fi corectate.

Câteodată acceptăm reflexia oglinzii, alteori ne deranjează, dar nu o putem refuza, ea este o realitate.  Când nu ne place,  nu vom da vina pe oglindă, ea reflecta doar sinele. Zâmbim, iar din argintul ei primim un zâmbet, ne încruntăm și în oglindă se vede un rictus.

Metoda oglinzii  are o aplicare extrem de personală, deși din punct de vedere al relațiilor sociale ea este cât se poate de complexă. Pentru fiecare dintre noi, din această perspectivă, oglinzi devin chiar oamenii cu care interacționăm.

Suntem imperfecți, dar unici, suntem incapabili de a fi obiectivi când este vorba de noi înșine, dar dispuși să realizăm analize comparative raportându-ne la alții și acceptând că ne deranjează și ceea ce este complet opus modului nostru de a fi asumat și conștientizat, dar și ceea ce nu este acceptabil la noi și este regăsit și la celălalt, părțile nedezvoltate ale personalității noastre.

Oglinda din fața noastră sau oglinda ce suntem pentru alții reflectă ușor ceea ce simțim.  În relația cu ceilalți se nasc atracții, refuzuri, simpatii sau antipatii, unii ne enervează, de alții ne este dor, sunt unii pe care îi înțelegem la un nivel mai profund, le acordăm circumstanțe atenuante oricât de grav ar greși față de noi, iar altora le sancționăm urgent orice abatere de la așteptările pe care le avem. La fel și noi primim din mediu reacții inconstante, surprinzătoare sau previzibile.

Relațiile pe care le stabilim cu ceilalti reprezintă uneori o oglindă a ceea ce avem nevoie. Această oglindă ne arată realitatea necesităților și nevoilor noastre. Relațiile cu ceilați nu înseamnă doar o ofertă, ci și manifestarea unor constrângeri impuse de ajustarea comportamentelor și reacțiilor la cerințele unui om sau unui grup, o uniformizare a unor răsusuri, pentru a fi acceptabile. Compararea cu alții, raportarea la ambianță, proiectarea către ceilalți, duce la acceptarea, incorporarea și aplicarea unor norme, valori sau standarde, care se transformă în comportamente ce facilitează comunicarea, lărgind posibilitățile de cunoaștere a celorlalți, dar și cunoașterea de sine, fiindcă adesea detectezi anumite limite personale.

Oricât de bizar ar părea, în  personalitatea celor din jur regăsim anumite trăsături pe care, la nivel subconștient, încercăm să le reprimăm, să le minimalizăm sau să le ignorăm. Respingem la ceilalți anumite aspecte ale propriei personalități pe care poate nu le constientizăm sau nu dorim să le constientizăm. Pentru că suntem subiectivi, iar jocul oglinzilor uneori ne agresează cu adevăruri refuzate.

Este o nevoie de curaj pentru a accepta testul oglinzii în relațiile cu ceilalți și în onesta relație cu noi înșine. Avem nevoi de curaj pentru a înțelege că imperfecțiunea nu ne este străină.  Dacă aceste forme de curaj ne vor lipsi, vom renunța la oglinzi. Și vom fi mai singuri…

Cerasela LIBEG

Psiholog clinician și psihoterapeut

Comentarii Facebook