Articole care merită citite
Eroare gravă: O femeie a fost împușcată din greșeală de polițiști!

Eroare gravă: O femeie a fost împușcată din greșeală de polițiști!

access_time 10 februarie 2019

O femeie din Reghin a fost împușcată în cap din greșeală de polițiști. Oamenii legii încercau să oprească un șofer

Compania de Apă Arieș – partener al concursului regional ”Apa – o prioritate mondială”, ediția a-IX-a

Compania de Apă Arieș – partener al concursului regional ”Apa – o prioritate mondială”, ediția a-IX-a

access_time 23 martie 2018

Ziua de 22 martie a devenit Ziua mondială a Apei în urma hotărârii din 1992 adoptată la Conferința Națiunilor Unite asupra

Peste 63 de metri cubi de material lemnos, confiscați la Băișoara

Peste 63 de metri cubi de material lemnos, confiscați la Băișoara

access_time 22 ianuarie 2016

Peste 63 de metri cubi de material lemnos, în valoare de circa 29.000 de lei, confiscați în urma unei percheziții

Răbdare, vă rog!

Răbdare, vă rog!

Răbdare, vă rog!

access_time 28 aprilie 2014 chat_bubble_outline 0 comentarii

Oare de vină este timpul? S-a alterat abilitatea noastră de a constientiza trecerea timpului sau s-a întâmplat ceva mai profund?

Într-o lume în care totul se derulează cu o viteză mare, în care acționăm intens și instantaneu față de tot ceea ce ne preocupă sau ni se întâmplă, fără a pune prea mult în balanță valoarea primului impuls, ne-am cam pierdut răbdarea. Rezultatul este complet nedorit, dar observabil: am devenit niște dispozitive  potențial ”explozibile” deosebit de sensibile.

Nu mai avem răbdare când ceea ce ne dorim nu este imediat primit, nu mai avem răbdare cu cei de lângă noi, nu mai avem răbdare în fața sarcinilor de la serviciu. Ne deranjează orice ne oprește din viteza pe care o avem, deși cel mai frecvent se pierde doar din capacitatea noastră de a înțelege și accepta mai mult decât ce am putea primi având mai mult timp. Adevărul este că noi nu mai avem răbdare nici cu noi înșine, cu viața noastră, ne fixăm termene limită pentru orice, pentru a ne căsători, a avea copii,  pentru a ne realiza profesional, a fi fericiți (sau aceasta nu e pe listă!).

Dictonul ”Timpul înseamnă bani” l-am luat de bun, deși timpul înseamnă categoric altceva, e mai sublim decât atât și mai mult decât o astfel de perspectivă.

Am observat cum cei mai grăbiți sunt adesea și cei mai dezorganizați, mai prăpăstioși și mai reactivi. Prea rar am întâlnit persoane, dintre aceștia, care să se întrebe de ce oare se grăbesc.

Majoritatea se enervează anticipând doar că timpul nu le va ajunge. Planifică fără a estima corect nevoile de resurse temporale, se agita în sensul epuizării într-un ritm care va determina decizii eronate din cauza analizei lor insuficiente.

Din cauza grabei nu putem avea în vedere ansamblul problemelor noastre și nu ne permitem să avem mai multe variante posibile în fața acestora. Ideea este că am devenit mai inflexibili, mai rigizi. Poate și mai capricioși, de ce nu? Pentru  că atunci când ne dorim ceva, acel ceva vrem să fie acolo imediat pentru a ne satisface, iar amânarea sau așteptarea ni se par un capăt de lume, insuportabile și adesea ofensatoare. Orgolii și nerăbdare, un egocentrism pe care îl hrănim cu perseverarea acestei idei: că putem controla totul doar printr-o mișcare a unei baghete magice imaginare.

Nerăbdarea noastră se vede și în modul în care vorbim cu cei din jur, fără a avea atenția îndreptată spre gândul că ceea ce spunem poate fi nedrept, inutil sau poate răni.

 Bănuiesc că unii dintre voi mă întrebați în gând, cu (ne)răbdare cum putem schimba lucrurile și ce avantaje ar putea deriva de aici.

Aș începe cu ideea că orice se poate învăța, dacă vrem aceasta. Nu este simplu, dar motivația schimbării este un atu. Apoi este necesar să observăm mai atenți ce este în viața noastră și să ne organizăm, să fie prioritar doar ceea  ce merită să fie prioritar. A amâna lucrurile pe care le dorești poate uneori să intensifice aspirația spre ele, dorul de întâlnirea lor, sporindu-le valoarea atribuită, nu neapărat să creeze frustrare.

E important să nu ne grăbim să îi judecăm pe cei din jur sau situațiile, impregnând totul cu nemulțumirea noastră. A analiza fără exagerări ne ajută să avem mai multă răbdare, pentru că răbdarea se asociază cu ideea de a fi înțelegători. Până la urmă nici noi nu suntem perfecți. Atunci de ce ne disperă lipsa de perfecțiune a ceea ce se întâmplă?

Umorul poate fi o armă în situații în care ne fuge pământul de sub picioare și se pregătește ”explozia”, criza de nerăbdare. La fel exercițiile de relaxare, dacă le știm și avem puterea să le aplicăm. Dar cel mai puternic și cel mai bun călăuzitor este gândul că răbdarea ne face bine, nu ne secătuiește cu emoții nedorite, nu ne solicită organismul cu reacții dăunătoare.

Cei răbdători sunt mai fericiți și mai echilibrați, manifestă respect atât față de ei înșiși cât și față de ceilalți. A avea răbdare nu înseamnă a fi pasiv, ci lucid și înțelegător.

Unele lucruri cer timp și răbdare: a te dezvolta, a fi alături de ceilalți, a iubi, a trăi…

 

Cerasela LIBEG

Psiholog clinician și psihoterapeut

 

 

Comentarii Facebook