Articole care merită citite
Se opreşte apa la Turda

Se opreşte apa la Turda

access_time 10 august 2015

Compania de Apă ARIEŞ anunţă întreruperea furnizării apei potabile, în data de 12.08.2015 între orele 07:00 – 20:00 în municipiul

Vezi cine este noul șef al IPJ Cluj!

Vezi cine este noul șef al IPJ Cluj!

access_time 8 noiembrie 2018

După o perioadă îndelungată în care Poliția clujeană a avut șefi interimari, IPJ Cluj are un comandat titular pe post:

Poliţiştii Compartimentului Rutier Câmpia Turzii au desfăşurat la Colegiul Tehnologic Victor Ungureanu, o activitate de informare şi prevenire a implicării elevilor în accidente rutiere

Poliţiştii Compartimentului Rutier Câmpia Turzii au desfăşurat la Colegiul Tehnologic Victor Ungureanu, o activitate de informare şi prevenire a implicării elevilor în accidente rutiere

access_time 8 iunie 2018

La data de 7 iunie a.c., poliţiştii Compartimentului Rutier Câmpia Turzii, în colaborare cu poliţişti din cadrul Poliţiei Locale Câmpia

Sinuciderea, realitate şi mit

Sinuciderea, realitate şi mit

Sinuciderea, realitate şi mit

access_time 18 august 2014 chat_bubble_outline 0 comentarii

Sursa imaginii: www.acasa.ro

Sursa imaginii: www.acasa.ro

Reacția produsă este de nedumerire, de acuză, de refuz a înțelegerii cauzelor invocate, oricare ar fi acestea. Uneori se impută neobservarea semnelor ce puteau prevesti actul suicidal, faptul că mesajele pe care sinucigașul le-a transmis au rămas nedescifrate, au fost ignorate  sau au fost tratate cu superficialitate.

”Nici nu am îndrăznit să mă gândesc că se va întâmpla aşa ceva” îmi spunea cineva, vorbind despre un caz de sinucidere. De regulă, oamenii refuză să asculte amenințările cu sinuciderea. Refuzul, în aceste cazuri, derivă din frica de moarte, din dorința de a trăi, pe care credem că o adoptă și ceilalți, ca normă supremă de funcționare.

Sunt mai multe planuri ale manifestării acestei tendințe autodistructive: ideația suicidară (gânduri că viața nu mai are nici un sens), tentativele suicidare (dorința de  a muri este învinsă de dorința de a trăi, actul sinucigaș eșuând) și sinuciderea (evadarea în moarte, eliberarea prin această soluție extremă, oricum, o falsă rezolvare a problemelor).

De foarte multe ori, prin tentativele de suicid se dorește doar atragerea atenției celor din jur asupra persoanei, încercarea fiind mai mult un strigăt de ajutor, dar, din păcate, apare și tentația unui gând negru: ”Cum ar fi dacă n-aș mai fi?”. Altfel spus, apare pregnantă nevoia de valorizare a sa, de focalizare a atenției celorlalți spre ceva ce altfel este neglijat.

Sunt situații în care sinuciderea este considerată, de cel care o realizează, o modalitate de a-i pedepsi pe ceilalți, pentru o nedreptate comisă de aceștia.

Sinuciderea apare foarte rar întâmplător sau brusc, de cele mai multe ori aceasta este premeditată, sinucigașii dezvoltând un adevărat plan de acțiune. Pe parcursul structurării planului respectiv, lansează ideea morții, vorbesc despre greutăți, despre dorința de a dispărea, despre non-sensul existenței lor. Pentru ei, moartea apare ca o soluție eliberatoare.

Cei din jur pot observa aceste manifestări și pot interveni, dacă nu le minimalizează sau nu le tratează cu indiferență. Este important să fie căutate cauzele si să fie corect abordate acestea. Poate fi vorba despre: depresie, singurătate, stres, sănătatea fizică afectată, conflictele frecvente, eșecul, dependența de substanțe, antecedentele familiale, inadaptabilitatea etc.

Spitalizarea psihiatrică poate reduce riscul de suicid, iar consilierea psihologică poate deveni factor protectiv pe termen lung. Un rol important îl are suportul oferit de familie și prieteni.

În ceea ce privește abordarea corectă a fenomenului de sinucidere este important să renunțăm la mituri care ne pot conduce spre o atitudine greșită. Astfel este eronat să considerăm că cei ce spun că se vor sinucide, nu se mai sinucid sau să considerăm că nu poate fi împiedicată o persoană care dorește să își ia viața. La fel de greșit este să considerăm că a vorbi despre sinucidere este echivalent cu a încuraja acest act. Dimpotrivă, vorbind, cel care vrea să renunțe la viață va înțelege situația și existența unor soluții alternative.

Alt mit este cel conform căruia o persoană suicidară rămâne așa toată viața, fiind bolnavă psihic. Adevărul este că aceste tendințe sunt circumscrise unor perioade de viață, dar durata acestora se reduce prin ajutor specializat și suportul celor apropiați. Iar sentimentele de disperare le poate trăi și o persoană fără antecedente psihiatrice.

Cel mai frumos dar este viața pe care am primit-o, iar greutățile ei sunt doar niște trepte pe care le urcăm greu, dar care ne conduc spre dezvoltare, spre mai multă înțelepciune, mai multă bunătate, cu ceilalţi, dar şi cu noi înșine!

 Cerasela LIBEG,
Psiholog clinician și psihoterapeut
Telefon programări: 0745621459

Comentarii Facebook