Articole care merită citite
Profesorul emerit Sherban Lupu (Universitatea din  Illinois, SUA): Muzica românească prinde la publicul internaţional

Profesorul emerit Sherban Lupu (Universitatea din Illinois, SUA): Muzica românească prinde la publicul internaţional

access_time 17 iulie 2015

La cursurile de măiestrie, pentru vioară, desfăşurate pentru al doilea an, consecutiv, la Turda, participă 21 de studenţi, dinre care

CAA revocă intenţia de întrerupere a furnizării apei potabile pe unele străzi din Turda

CAA revocă intenţia de întrerupere a furnizării apei potabile pe unele străzi din Turda

access_time 19 noiembrie 2015

Anunțata întrerupere a furnizării apei potabile de vineri, 20 noiembrie, ce-i viza pe clienţii Companiei de Apă Arieş (CAA) de

Aproape o mie de persoane au fost puse sub acuzare pentru infracţiuni produse în domeniul morăritului şi panificaţiei!

Aproape o mie de persoane au fost puse sub acuzare pentru infracţiuni produse în domeniul morăritului şi panificaţiei!

access_time 18 ianuarie 2017

  Printre infractiuni se mai numără abuz în serviciu, corupţie, evaziune şi înşelăciune, iar poliţiştii au recuperat prejudicii produse bugetului

Stresul nu este un rău absolut

Stresul nu este un rău absolut

Stresul nu este un rău absolut

access_time 4 august 2014 chat_bubble_outline 0 comentarii

Stresul este definit ca fiind un răspuns nespecific al organismului la solicitări  evaluate ca fiind dificile, uneori considerate peste măsura capacităţilor noastre în a le depăşi. Reacţiile pot fi de ajustare activă sau evitativă, focalizată pe probleme sau pe trăirea propriilor emoţii. Dimensiunea fenomenului este diferită în funcţie de situaţie şi cum o abordăm din punct de vedere practic, dar şi cognitiv, iar reacţiilor pot fi de amploare diferită.        

Dar fără stres viata ar fi destul de… plictisitoare. Stresul adaugă savoare, provocare şi este  “ceva” cu care suntem destul de obişnuiţi.  Totuşi, prea mult stres poate afecta serios starea noastra de bine, fizic şi psihic. Aşadar în stresul moderat nu trebuie să ne sperie.

O provocare este cum să facem din stres un aliat, sau măcar un companion acceptabil. Stresul este atât de particular fiecăruia dintre noi, încât ceea ce unii consideră relaxant, altii consideră stresant sau invers.  Spre exemplu, pentru o persoană care este permanent ocupată, o zi de pauză patrecută pe plajă poate fi  frustrantă, plictisitoare şi obositoare. Dar prea mult stres poate cauza boli organice, cum ar fi hipertensiunea arterială, ulcer gastroduodenal sau boli cardiace. Stresul fizic sau derivat dintr-o muncă agreată poate fi în schimb suportabil, chiar stimulativ.

Se pune întrebarea dacă există şi valenţe pozitive ale acestui fenomen sau consecinţele lui sunt exclusiv negative?

Dacă ar fi să ne ghidăm nu doar după înţelepciunea populară care spune că „în tot răul este un bine”, dar şi după strudii recente (Daniela Kaufer și Elizabeth Kirby, Universitatea California), se pare că există un aspect dual şi în ceea ce priveşte stresul. Stresul poate stimula producerea de neuroni care ne pot îmbunătăţi performanţa. Anumite niveluri de stres sunt bune pentru a ne ţine creierul mai alert, pentru a ne provoca şi propulsa către manifestări cognitive şi comportamentale optime, influenţându-ne implicarea şi motivarea pentru o activitate sau un scop.

Studii de psihoendocrinologie sugerează că stresul poate întări sistemul imunitar (Firdaus Dhabhar, Universitatea Stanford). În momentele de stres se eliberează hormoni, care fac apel la celulele imune pentru a se activa, prin mecanisme complexe, acestea fiind în “stare de luptă” chiar înainte de a exista rănă sau infecţii.

Stresul ne poate face mai sociabili. Comportamentele prosociale (nevoia de a împărtăşi o problemă, schimbul de informaţii, asumarea de responsabilităţi) cresc în condiţii de stres.

Stresul poate îmbunătăţi memoria. Există o interacţiune între stres şi memoria de lucru la fiinţele umane. Se pare că se manifestă în condiţii stresante creşteri ale nivelului unor neurotransmiţători  cunoscuţi pentru îmbunătăţirea memoriei de lucru.

Stresul ne poate ajuta să ne conectăm cu resursele noastre, atunci când vom privi ceea ce ni se întâmplă   conştienţi nu doar de aceste resurse, ci şi de dimensiunea reală a problemelor, care pot fi abordate din perspectiva mai multor posibilităţi de rezolvare şi pornind de pe poziţii de flexibilitate.

 

Cerasela LIBEG

Psiholog clinician și psihoterapeut

Telefon programări: 0745621459

Comentarii Facebook