Articole care merită citite
Programul-pilot privind alimentația elevilor în 50 de școli ajunge și la Viișoara

Programul-pilot privind alimentația elevilor în 50 de școli ajunge și la Viișoara

access_time 2 noiembrie 2016

Elevii și preșcolarii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat vor beneficia de o masă caldă sau de

Schimbarea la faţă: Peste  4000 de ortodocşi sunt aşteptaţi la mănăstirea de la Petreşti

Schimbarea la faţă: Peste 4000 de ortodocşi sunt aşteptaţi la mănăstirea de la Petreşti

access_time 5 august 2014

Mâine, în 6 august va avea loc la Mănăstirea „Schimbarea la Faţă”, de la Petreştii de Sus, sărăbătoarea liturghică închinată

Continuă investițiile în baza militară de la Câmpia Turzii

Continuă investițiile în baza militară de la Câmpia Turzii

access_time 31 martie 2018

Ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, a anunțat la Cluj-Napoca faptul că investițiile la baza aeriană militară de la Câmpia Turzii/Luna

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

access_time 29 august 2013 chat_bubble_outline 0 comentarii

Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin-top:0in; mso-para-margin-right:0in; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0in; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

Joi, 29 august, credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc  Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, profetul care a descoperit cel dintâi lumii că Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu şi care l-a botezat pe acesta în râul Iordan.

Biserica, atât cea de Răsărit cât şi cea de Apus, i-a consacrat Sfântului Ioan câteva sărbători importante: Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Naşterea lui Ioan Botezătorul (24 iunie) şi Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august).  Considerat Înaintemergătorul Domnului, Ioan Botezătorul este ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. Iisus şi-a început activitatea publică numai după moartea lui Ioan Botezătorul.                               Scripturile ni-l înfăţişează drept un mare ascet, îmbrăcat în haină de păr de cămilă, cu cingătoare de piele, mâncând lăcuste şi miere sălbatică. El anunţa venirea lui Iisus, astfel: “Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor. Eu v-am botezat pe voi cu apă, El însă vă va boteza cu Duh Sfânt”.                                                                     Ioan Botezătorul, fiul Elisabetei și al rabinului Zaharia, s-a născut în satul Ein-Kerem, lângă Ierusalim. A venit pe lume cu aproximativ şase luni înaintea lui Iisus. Nu au copilărit împreună, dar (după părerea unor autori) s-ar fi cunoscut în tinereţe, la Qumran, unde ar fi primit o educaţie eseniană comună.                                                                                                                                                                                         Predicator ascet, Ioan Botezătorul a activat numai în preajma râului Iordan.  Predicile sale poartă amprenta radicalismului esenian, anunţând iminenţa Apocalipsei şi a Judecăţii de Apoi, îndemnând la pocăinţă, botez şi ispăşirea păcatelor. L-a criticat public și în mod repetat pe împăratul Irod Antipa, pentru culpa de a se fi căsătorit cu Irodiada, fosta soţie a fratelui său vitreg, Philippus, fapt care a atras întemniţarea sa în cetatea Machaerus, din Pereia (azi în Iordania).                                                                                                                               La o petrecere cu mulţi oaspeţi, Salomeea, fiica Irodiadei, ar fi dansat în faţa tatălui său vitreg, Irod Antipa, cerându-i capul lui Ioan Botezătorul în schimbul favorului de a-i deveni amantă. Potrivit scripturilor, Ioan Botezătorul a fost ucis în aceeaşi seară, prin decapitare, iar capul său i-a fost dus Salomeei pe o tavă. Trupul lui Ioan Botezătorul a fost dus de susţinătorii săi în oraşul Samaria (azi în Israel), unde a fost îngropat. Se spune că împăratul roman anticreştin Julianus Apostata (360-363) ar fi ars rămăşiţele lui Ioan Botezătorul, împrăştiindu-i cenuşa. Capul ar fi fost salvat şi dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol (Turcia), de unde a fost dus apoi în provincia Poitou (Franţa). Din trup ar mai fi rămas nearse numai un braţ şi un deget.                                                                            În amintirea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de 29 august să fie zi de post aspru. Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, care se încheie la 31 august. Potrivit tradiţiei, ziua de 29 august este una de post, în care este bine să nu se mănânce pepeni, pentru că forma acestui fruct aminteşte de cea a capului. În satul tradiţional, în această zi nu se foloseşte cuţitul, totul se rupe cu mâna. În popor se vorbeşte şi de un post care ţine “de la cruce până la cruce”, un post de două săptămâni, neconsemnat în calendarul creştin, care avea rolul de a-i curăţi pe cei care au săvârşit omoruri sau alte păcate grave. Postitorii mâncau în această zi numai o turtă de grâu sau de mălai.                                                                                                         Sfântul Ioan Botezătorul a devenit subiect pentru scrierile literare și personaj în filme sau piese de teatru. În 16 aprilie 1999, pe scena teatrului din Turda s-a jucat piesa ”Moartea Proorocului Ioan Botezătorul” o adaptare după ”Salomeea” de Oscar Wilde. În acel spectacol, o producție independentă, realizată de Mihai Popa, în colaborare cu Asociația Sfântul Gheorghe, au jucat actorii Cornel Miron, Doina Șoproni, Ileana Portase și Ginuc Crișan. Piesa ”Moartea Proorocului Ioan Botezătorul” a beneficiat de consultanță de specialitate din partea preotului profesor universitar dr. Ștefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca. Cu prilejul premierei spectacolului cu piesa ”Moartea Proorocului Ioan Botezătorul” clubul teatrului turdean afost botezat cu numele regretatului regizor clujean Virgil Andrei Vâță. Dar cum Salomeele moderne, la fel ca și surata lor de pe vremea proorocilor, vor până și capul morților, clubul teatrului turdean nu poartă niciun însemn din care ar putea rezulta că este botezat cu numele regizorului-revoluționar Virgil Andrei Vâță, plecat prematur dintre noi.

Emil HĂLĂȘTUAN

Comentarii Facebook