Articole care merită citite
Dulceaţa de ceapă produsă la Turda pleacă la Torino

Dulceaţa de ceapă produsă la Turda pleacă la Torino

access_time 12 octombrie 2012

 Dulceaţa de ceapă, unul din produsele promovate de Asociaţia Slow Food Turda, va pleca la evenimentul Terra Madre din Torino,

Expoziție de desen și fotografie la CAA

Expoziție de desen și fotografie la CAA

access_time 21 aprilie 2016

În data de 21 aprilie 2016, începând cu ora 12.30, Compania de Apă Arieș a organizat Expoziția de desen și

Pescarii turdeni se pregătesc de o nouă competiţie

Pescarii turdeni se pregătesc de o nouă competiţie

access_time 4 septembrie 2015

Pescarii turdeni de la Potaissa Crap Club vor participa în perioada următoare la cea de-a XXIV ediţie a competiţiei European

Turda ar putea avea un nou drum expres. Din anul 2030

Turda ar putea avea un nou drum expres. Din anul 2030

Turda ar putea avea un nou drum expres. Din anul 2030

access_time 11 februarie 2015 chat_bubble_outline 0 comentarii

master      Ioan Rus, Ministrul Transporturilor a prezentat marţi, 10 februarie,  noul Master Planul General de Transport membrilor Comisiilor de Transport din Camera Deputaţilor şi Senat

Varianta actualizată a Master Planului de Transport, realizată în urma dezbaterilor publice, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei. În septembrie 2014 Ministerul Transporturilor anunţa că România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, conform Master Planului de Transport, în condiţiile în care fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, promitea în luna  aprilie 1.800 kilometri noi de autostradă până în anul 2020.

Potrivit noului Master Plan, Turda ar putea beneficia de patru conexiuni rutiere, dar asta până în 2030. Prima, prin intermediul  rutei Câmpia Turzii- Târgu Mureş, va fi una cu rang de autostradă şi ar  urma să fie construită în perioada curentă.  Câmpia Turzii-Târgu Mureș-Iași, noul masterplan aduce o noutate. Segmentul Câmpia Turzii- Tg Mureş va avea rang de autostradă, iar segmental Târgu Mureş Iaşi va fi drum expres. Ce-a de-a doua rută va fi autostrada Turda-Sebeş. a cărui lucrări au început.

Separat de acestea, Ministerul Transporturilor mai include în scenariile sale alte două căi rutiere de care ar putea beneficia Turda . Prima  este drumul expres Turda-Halmeu  a cărui construcţie e programată în perioada 2021-2030 şi care costă  998 milioane de euro. A doua cale rutieră de care poate beneficia Turda este, pe la Gilău, este drumul  expres Gilău-Borş  ce va merge spre nordul ţării.

Proiectele depind de finanţări europene

Guvernul are însă o problemă pentru a pune în aplicare planurile ambiţioase de construire a miilor de kilometri de autostradă şi drumuri expres. Comisia Europeană a aprobat  alocare de bani din Fondul de Coeziune  doar pentru cele două mari coridoare din reţeaua TEN-T (Reţeaua Europeană de Transport). Prin România trec două coridoare  TEN-T:  ruta Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa cu extensie spre Sulina şi  unul pe ruta Timişoara – Craiova Bucureşti cu extensie spre sudul Dunării.  Separat de aceste două coridoare denumite “core”, reţeaua de transporturi din  România mai include şi căile rutiere denumite “comprehensive” practic celelalte mari căi de transport naţionale ca trafic. Guvernul român încearcă să convingă Comisia Europeană să permită finanţarea din Fondul de Coeziune şi a celorlalte proiecte, în plus faţă de cele două coridoare, dar oficialii europeni au refuzat. O altă încercare a fost inversarea catalogării priorităţilor, dar acest proces este unul de durată. Pentru construirea autostrăzilor, guvernanţii au două posibilităţi: fie conving autorităţile europene să finanţeze proiectele secundare din Fondul de Coeziune, fie încearcă să obţină bani prin intermediul Fondului european de dezvoltare regional.

Trei simulări, două defavorabile Turzii

Master Planul de Transport ia în calcul trei scenarii diferenţiat din punctul de vedere al costurilor şi al priorităţilor. Primul denumit ES (Sustenabilitate Economică) este un scenariu cu costuri mai mici. Al doilea scenario  EES (Sustenabilitate Economică şi de Mediu) ia în calcul şi impactul de mediu al reţelei de transporturi şi necesită costuri mai mari. Cel de-al treilea scenariu, TEN-T  diferă de cele două prin faptul că pune accentul pe investiţiile în cele două mari coridoare rutiere cu accent pe zona centrală a ţării.

În primele două scenarii ES şi EES, Turda ar urma să beneficieze de cele două căi rutiere suplimentare (Turda/Halmeu şi Gilău-Borş) cu precizarea că proiectul pentru drumul expres Gilău-Borș va fi implementat după 2030 în scenariul de implementare ES, iar în scenariul EES, proiectul va fi implementat în perioada 2021-2030.

Turda şi Câmpia Turzii,  salvate de Cluj în „bătălia pentru autostrăzi”

aadt   Cele două municipii de pe Arieş sunt salvate de apropierea de municipiul Cluj, în „bătălia pentru autostrăzi”, în condiţiile în care estimările arată că a  doua localitate a României, ca număr de locuitori atrage un trafic rutier semnificativ. Tronsonul Turda Cluj Napoca este al patrulea cel mai circulat tronson după zonele adiacente  Bucureştiului, Ploieştului, Piteştiului şi similare căilor rutiere Iaşi-Roman ori Timişoara-Lugoj.

 Zilnic, pe ruta Turda-Cluj trec în medie 20.000 de autovehicule, adică de două ori numărul maşinilor înmatriculate în Turda. Numărul de maşini care trec zilnic prin Câmpia Turzii e estimat la circa 10.000.

Acest fapt face ca Turda să fie inclusă  pe harta celor 29 de noduri de transport din reţeaua economică primară a României

Horea HUDREA

Comentarii Facebook