Articole care merită citite
Profesorul Valentin Vișinescu a trecut la cele veșnice

Profesorul Valentin Vișinescu a trecut la cele veșnice

access_time 18 iunie 2019

Profesorul Valentin Vișinescu a trecut la cele veșnice, la vârsta de 88 de ani. Decesul a survenit aseară, la locuința

Consilierii județeni au împărțit banii pentru administrațiile locale din zonă

access_time 23 martie 2019

Este vorba despre banii repartizați pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată (acoperire diferențe 2019-2018 și

Expoziție de metaloplastie la Turda

access_time 16 aprilie 2019

Galeria de Artă din Turda găzduiește până în 22 aprilie expoziția de metaloplastie a artistului sătmărean Ioan Cătălin Sălăjan. Ioan

Viața ca un rol

Viața ca un rol

Viața ca un rol

access_time 9 februarie 2015 chat_bubble_outline 0 comentarii

Relațiile sociale ne conectează prin interfeţe numite roluri, iar acestea sunt funcţiile sociale pe care le avem. Cu toţii avem astfel o multitudine de roluri.

Un rol presupune o serie de comportamente pe care o persoană le realizează faţă de alta prin raportare specifică la această persoană.  Dar în relaţiile sănătoase dintre adulţi, fiecare persoană este responsabilă în primul rând faţă de  sine.

A juca un rol, din punct de vedere psihologic, nu înseamnă a avea un sentiment de insuficienţă a sinelui sau a manifesta o nevoie să fabrici ceva inautentic care să completeze ceea ce poţi arăta celorlalţi. A juca un rol înseamnă a te comporta într-o manieră particulară, fiecărui rol fiindu-i atribuite o mulţime de comportamente date de o anumită relaţie sau statut.

Suntem copii, părinţi, prieteni, duşmani, colegi, şefi, subalterni, medici, psihologi, pacienţi, victime, parinţi, copii, iubiti.

Uneori însă rolurile sunt confuze, sunt nepotrivite cotextului, situaţiei noastre sau sunt în dezvoltare (de exemplu rolul de îndrăgostit nu este de la început un rol definit de iubit al persoanei care este obiectul adoraţiei).

Performarea unui astfel de rol poate influenţa conturarea lui în funcţie de răspunsurile din mediu, care îi pot chiar schimba traiectoria iniţială

Incongruneţa rolului cu ceea ce consideră important o persoană poate genera suferinţă. Altfel spus a juca un rol presupune congruenţă între ceea ce defineşte funcţia socială specifică şi ceea ce gândim, simţim şi facem faţă de aceasta.

Este important ca în mediul social să adptăm aşadar rolurile contextului, să nu încălcăm eticheta cu ceea ce este indezirabil, fapt ce ar putea crea confuzii şi ar putea duce la compromiterea unor relaţii ( de exemplu să ne comportăm cu subalternii noştrii ca şi cu copiii noştri).

Ceea ce dă specificul rolului este statutul pe care noi îl avem. Rolul poate fi însă asociat sau nu statutului ( de exemplu rolul de părinte este asumat de cei care au acest statut sau nu este asumat).  Adesea rolurile sunt complementare, se susţin şi se întreţin (de exemplu, rolul de părinte şi cel de copil).

Ceea ce este bine să fie ştiut este faptul că a manifesta o anume flexibilitate în performarea rolurilor, acceptând dinamismul lor (de exemplu o prietenie se poate transforma în iubire sau invers) nu înseamnă dezechilibru, ci descrie o personalitate care se poate adapta, acceptănd realitatea transformărilor, care se produc, în primul rând, în noi înşine, graţie acumulărilor de experienţe, a structurării unor modele de gândire la care ne raportăm, a standardelor personale care se construiesc şi se reconstruiesc mereu.

Vrând-nevrând jucăm roluri diverse zi de zi, asociate poziţiilor pe care le avem în anumite grupuri sau relaţii. Vrând-nevrând suntem actori, iar rolurile ne dau statutul de profesionişti  în propria viaţă.

 

 

Cerasela LIBEG

Psiholog clinician și psihoterapeut

Telefon programări: 0745621459

Comentarii Facebook